Cum să învingi anxietatea, depresia si stresul??
Unii savanţi afirmă, că anxietatea este viitorul în exces, depresia este trecutul în exces, iar stresul este prezentul în exces. Cel mai complicat este atunci, când toate aceste 3 componente de dereglare a sănătăţii mintale se observă la una şi aceiaş persoană.
Stresul face parte din viaţa noastră de fiecare zi, el afectează corpul, mintea şi emoţiile, dar şi inhibă sistemul imunitar, sunt unele dovezi că poate fi factor declanşator de apariţie a cancerului.
Estimările savanţilor denotă faptul, că prin anii 2020- 2025 depresia va fi a doua cauză de morbiditate după patologia cardiovasculară, afectează copii, adolescenţi, tineri, adulţi, femei şi bărbaţi, bogaţi şi săraci deopotrivă.
Din nefericire, condiţiile reale sociale,economice actuale în care trăim favorizează apariţia acestor probleme şi provoacă multe suferinţe celor afectaţi, familiilor lor şi celor din jur la serviciu, studii, etc., aceste patologii fiind foarte frecvente în ultimii ani nu numai în Moldova.
Tipuri de anxietate şi simptomele lor: 1.Tulburarea anxietăţii generalizate, manifestate frecvent de aşa simptome, ca sentimente de nelinişte, nervozitate, oboseală, dificultăţi de concentrare, iritabilitate, tensiune musculară, probleme de somn.
Anxietate cu atac de panică, însoţite de palpitaţii cardiace, puls accelerat, transpiraţie, dificultăţi de respiraţie, sufocare, tremur, frisoane, senzaţii bruşte de frig sau căldură, de vomă, ameţeli zgomot în urechi, gură uscată,frică de moarte.
Practica denotă, că mulţi oameni trăiesc cu o povară de vinovăţie, autoacuzare, nesiguranţa personală, stimă scăzută de sine şi sentimentul de eşec şi frica faţă de viitor sunt cele mai frecvente cauze de anxietate profundă.
Depresia la copii apare din cauza părinţilor ocupaţi, care nu au timp să discute cu ei, un copil mic poate manifesta stare de furie sau de tristeţe nemotivate, lipsă de concentrare, probleme relaţionale.
Avem copii depresivi, la care apar tentative de suicid, abandon şcolar, tulburare de comportament, vagabondaj,care sunt lipsiţi de grijă, atenţie şi dragoste părintească zi de zi, caracterul copilului este format de familie.
Aproape30% dintre copiii, care acuză probleme abdominale, dereglări a tractului digestiv au ca bază stresul în familie sau la grădiniţă, şcoală, masa fiind însoţită de certuri, reproşuri, părinţii foarte puţin discută cu ei problemele de la şcoală, limitându-se doar la câteva cuvinte şablon: ce note ai, ai făcut temele de acasă, cum ai ajuns la şcoală, etc.
Medicii susţin, că e foarte important, ca micuţul să nu fie certat pentru greşelile lor, să fie mai des susţinut şi încurajat pentru cele mai mici succese obţinute şi ajutat să se descurce cu nereuşitele şi cauzele apariţiei lor.
Le acordăm deseori copiilor un standard financiar şi educaţional, dar nu şi dragoste, mîngăere, grijă faţă de ziua de azi şi de mâne, siguranţă pe viitor. Medicii recomandă insistent, ca părinţii să petreacă măcar o oră zilnic cu copilul la aer liber, masa să nu fie luată în grabă şi cu certuri, să fim responsabili nu numai de haine, încălţăminte, alimentaţie, rechizite şcolare, dar şi de starea emotivă, confortul psihologic în familie.
La mulţi tineri de azi viaţa este iluzorie, ei evită să se aprofundeze în problemele cotidiene, în sensul vieţii, ignorează realitatea obiectivă imperfectă, trăiesc pe baza plăcerilor de moment, distracţiilor, visurilor inventate de industria filmelor, a jocurilor electronice,uneori–sub influenţa drogurilor, a alcoolului, pierd legătura cu societatea, devin dependenţi de medicamente antidepresante, psihotrope.
Teologii, filosofii ne conving, că fericirea ţi libertatea deplină poate fi definită ca absenţa totală a dependenţelor (tutun, alcool, droguri, jocuri de noroc, internet, unele alimente, medicamente, cumpărături, fanatism religios, etc.).
După datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii sinuciderea pune capăt la peste 800.000 de vieţi omeneşti anual, fiecare 40 secunde cineva se sinucide, nu toţi care au un comportament suicidal au probleme mintale.
Din nefericire, sunt expuse în internet cântece, filme, jocuri electronice, care fac propagandă agresivă actului de sinucidere, cei mai receptivi fiind adolescenţii, mai ales ultimii ani în foarte multe ţări.
Aici este nevoie de suportul nu numai a familiei, dar şi a medicului psiholog, care va convinge individul, că viaţa nu se limitează doar la a te naşte, a trăi şi a muri, va insufla speranţa spre viitor.
După datele OMS este posibil de a preveni sinuciderea în circa 90% cazuri, dar este necesară o pregătire psihologică specială, în multe ţări există o linie telefonică specială, care activează în regim NON-STOP-
Cum de prevenit sau de stopat progresarea depresiei?
1.Caută un suport suficient social, acolo, unde există legături relaţionale strânse, fie în căsătorie, în familie, la locul de muncă sau în prietenie.
2.Menţine o viaţă activă, treci la acţiuni şi găseşte ce trebuie de făcut: vizita la un prieten, de ajutat un vecin, voluntariat social, citirea cărţilor, călătorii interesante.
3.Gândeşte corect, cultivă o gândire pozitivă, doar gândul se materializează, adoptă o atitudine plină de speranţă, cu concentrarea asupra lucrurilor bune, ce aduc satisfacţie, respinge gândurile negative.
4.Priveşte spre trecut cu prudenţă, trecutul întotdeauna pare mai frumos ca realitatea, dar de fapt memoria pe parcursul vieţii se debarasează de emoţiile negative din trecut, cele pozitive persistă şi domină. Depresia poate fi considerată ca „exces de trecut”.
5.Fii realist şi organizat, stabileşte priorităţile, trăieşte o viaţă simplă.
Tratamentul actual pentru depresie are 2 direcţii: farmacologică şi psihoterapică. Medicamentele antidepresive acţionează asupra chimiei creierului, echilibrează activitatea neurotransmiţătorilor, dar ele aduc doar o ameliorare temporară, nu vindecă boala, nu elimină cauzele.
Adiţional– frecvent se observă efecte adverse la utilizarea de durată a medicamentelor, cum ar fi:dereglări în sfera sexuală,cardiovasculare, somnolenţă, sau insomnie, vedere înceţoşată, nervozitate, constipaţii, uscăciune în gură, creşterea sau scăderea masei corporale.
Medicina psihotropică propune ca una din metode alcătuirea cu ajutorul familiei unui program de activităţi de rutină pentru a obţine modele noi comportamentale, ce include activitatea fizică pe măsură, muncă manuală, pacientul trebuie să facă ceva pentru cineva.
Se recomandă schimbarea stilului de viaţă şi a modului de gândire, pacientul să nu se compare cu alţii mai superiori, de stăruit de distrus treptat complexul inferiorităţii, de autocompătimire.
De asigurat controlul asupra evenimentelor viitoare, nu acuzaţi trecutul cu detalizarea repetată în gând a diverselor circumstanţe, care ar influenţa starea emoţională personală, eliminarea alcoolului, alimentaţie sănătoasă.
Adresaţi – vă cât mai devreme la medicul psiholog, nu vă lăsaţi măcinaţi de circumstanţele negative a vieţii cotidiene, viaţa e frumoasă şi fiecare zi o trăim pentru prima şi ultima dată.
Vicedirector medical, doctor în ştiinţe medicale Nicolae Frunză