Profilaxia intoxicaţiilor habituale
Totalitatea tulburărilor provocate de introducerea, voluntară sau nu, în organism a uneia sau mai multor substanţe toxice este cauza aşa numitor intoxicaţii habituale. Substanţele toxice ce pot să pătrundă în organism prin ingestie, prin inhalare, prin injectare sau prin absorbţie prin piele sau mucoase.
Intoxicaţiile acute constituie un procentaj ridicat de spitalizări, fie că sunt accidentale, fie voluntare. Intoxicaţiile cu medicamente, cele mai frecvente, reprezintă 80% dintre intoxicaţiile ce necesită o spitalizare de urgenţă. Ele sunt, în general, provocate prin asocierea mai multor medicamente (65% din cazurile semnalate la adulţi). În ordinea descrescîndă a frecvenţei, medicamentele responsabile sunt benzodiazepinele, analgezicele, antidepresivele, neurolepticele, carbamaţii, barbituricele şi alte psihotrope, medicamentele împotriva tulburărilor cardiace. Alte toxice sunt produsele industriale (solvenţii), produsele menajere (detergenţii, soluţie 5-10% de hipoclorit de sodiul), alcoolul, tutunul şi stupefiantele, oxidul de carbon, plantele şi ciupercile, precum şi produsele utilizate de către agricultori (îngrăşăminte, fungicide, insecticide, raticide). Intoxicaţiile cronice sunt legate în mod deosebit de activitatea profesională şi de poluarea mediului.
Gravitatea unor intoxicaţii depinde de toxicitatea produsului în cauză, de modul de introducere în organism, de doza absorbită, de rezistenţa organismului şi de vârsta subiectului. Mortalitatea ce rezultă în urma intoxicaţiilor este actualmente mai mică de 1% la adulţi şi 0,5% la copii.
Simptomele depind de toxicul sau de toxicele în cauză. Ţinînd cont de varietatea acestora, aproape toate funcţiile şi toate organele pot fi afectate. În caz de intoxicaţie acută o preocupare comună este aceea de a diferenţia semnele unui risc vital imediat: insuficienţa respiratorie, insuficienţa circulatorie, convulsii, coma.
În caz de o intoxicaţie acută cu substanţe toxice habituale imediat apelaţi după ajutorul medical. La anumite cazuri de intoxicaţii habituale categoric se interzice de a efectua orice fel de intervenţie, îndeosebi de a nu mişca victima, de a nu o face să bea, sau să vomite.
Pentru a evita complicaţiile lucrătorii medicali efectuează manipulări, atît la faţa locului apoi, dacă este nevoie şi la spital.
Intoxicaţiile cu CO
Monoxidul de carbon este un gaz incolor, fără miros, fără gust, degajat de toate combustiile incomplete. Este o intoxicaţie de cele mai multe ori colectivă şi de obicei accidentală.
Acuzele prezentate de pacienţi sunt: astenie, cefalee, ameţeli, greţuri, vărsături, pierderea conştientei, cianoza pielii.
Conduita de urmat pentru siguranţa salvatorului: nu este permisă intrarea în zona cu emanări de gaze fără echipament de protecţie.
În toate cazurile cel accidentat trebuie scos imediat din mediul toxic, transportat cît mai rapid la o unitate spitalicească. Dacă este posibil de administrat oxigen cît mai precoce în concentraţii mari.
Intoxicaţiile cu medicamente
Apar în două circumstanţe: accidental mai ales la vîrstele extreme şi voluntar cel mai frecvent fiind intoxicaţii polimedicamentoase.
Semne generale prezentate: agitaţie sau somnolenţă, tulburări de conştienţă, poate exista o halenă specifică, dureri abdominale, vărsături, diaree.
Conduita de urmat: Totdeauna se caută cutiile de medicamente, flacoane, folii din jurul pacientului şi ele vor fi transportate împreună cu pacientul la spital. Dacă pacientul este conştient se poate tenta provocarea de vărsătură, iar în cazul victimei inconştiente se va transporta în poziţia laterală de siguranţă.
Intoxicaţia cu substanţe caustice
În grupul substanţelor caustice sunt cuprinse o serie de acizi (azotic, clorhidric, sulfuric, etc.) sau baze puternice (amoniac), sau mai slabe (amoniu), care pot produce în raport cu natura lor şi gradul de toxicitate leziuni ale mucoaselor de la simplul eritem pînă la necroză.
Manifestări clinice (după ingestie) constau din: senzaţia de arsură a mucoasei bucale, dureri la înghiţire, vărsături mucoase apoi sangvinolente, colici abdominale, dureri retrosternale. Starea de şoc se poate instala foarte rapid, chiar la cîteva ore după ingestie.
Conduita de urmat: Protecţia personală este deosebit de importantă. În cazul stopului cardio respirator la efectuarea respiraţiei artificiale gură la gură se evită contactul direct dintre gura salvatorului şi gura pacientului. Se poate folosi o bucată de tifon sau o batistă. Este interzisă provocarea de vărsături şi neutralizarea substanţei corozive.
Intoxicaţia cu fum
Deseori integrate într-un tablou asociat cu arsuri şi traumatisme, intoxicaţia cu fum de incendiu este cauza cea mai frecventă de mortalitate şi morbiditate a victimelor de incendiu.
Manifestări clinice: cefalee, agitaţie, tulburări de conştientă, depozite de funingine la nivelul orificiilor nazale, a gurii şi a faringelui, tuse, dispnee, voce răguşită.
Conduita de urmat: Protecţia personală este deosebit de importantă. Transportul cît mai urgent la spital cu administrare de oxigen precoce în concentraţii crescute. Pacienţii inconştienţi se transportă în poziţia laterală de siguranţă.
Recomandări pentru părinţi să ne protejăm copiii de intoxicaţii habituale
Multe din lucrurile ţinute în casă pot fi toxice pentru copii: substanţe de curăţat, medicamente, cosmetice, produse decorative. Dacă acestea nu sunt ţinute în locuri speciale, copiii se pot intoxica cu ele.
Copiii mici au riscul cel mai mare de a face intoxicaţii datorită curiozităţii. Aproximativ jumătate dintre intoxicaţii se produc la copii sub 6 ani, la vîrsta de la 1 pînă la 4 ani. Pentru a preveni intoxicaţiile este necesar:
- A citi prospectul produsului, precauţiile, folosirea corectă a acestora.
- Nu trebuie lăsat nesupravegheat niciodată un produs toxic.
- A ţine plantele decorative la înălţime. Multe dintre aceste sunt ingerate de către copii.
- A folosi încuietori speciale la dulapuri.
- A ţine produsele în recipientele originale.
- A eticheta cu etichete speciale produsele toxice.
- A afişa la vedere numărul de telefon de la ambulanţă.
- A cumpăra produse ce sunt depozitate în recipiente care nu pot fi deschise de către copii.
- A alege produsele cu cel mai mic grad de toxicitate.
- A folosi produse universale pentru a reduce numărul de substanţe toxice.
Alcoolul şi medicamentele:
- A ţine alcoolul, medicamentele (inclusiv vitaminele) şi suplimentele în locuri fără acces pentru copii.
- A nu lua medicamente în faţa copiilor mici. Acestora le place să îngere ceva toxic în încercarea de a fi cît mai asemănători cu părinţii.
- A nu denumi niciodată medicamentele “bomboane”.
- A ţine medicamentele în recipientul original.
- A cumpăra medicamente numai în ambalaje greu de deschis pentru copii.
- A verifica data expirării şi a arunca medicamentele vechi.
Pentru conformitate -Vicedirector medical, doctor în ştiinţe medicale Nicolae Frunză