Blog

Muşcătură de căpuşă: clinica, tactica de conduită

Căpuşele se întâlnesc pe tot arealul RM, printre ele multe sunt transmiţători ale multor agenţi patogeni:viruşi, bacterii, etc.

Cea mai mare activitate prezintă căpuşele în lunile martie – iunie, cele mai periculoase sunt cele din clasa ixodelor, care în timpul  sugerii sângelui de la jertfă, necesar pentru a forma ouă sunt purtători şi transmiţători a multor boli infecţioase: Encefalita virotică, Anaplasmoza, Ehrlichioza mai des – Borelioza, provocată de virusul encefalic specific. Căpuşa după înţepătură elimină în locul afectat o neurotoxină cu efect puternic analgetic, care mai apoi se absoarbe în sânge, poate nimeri în lichidul cefalorahidian, limfă.

Perioada de incubaţie în mediu este de 10 – 14 zile, dar în cazurile de encefalită virotică incubaţia are o perioadă de câteva luni, Borelioza  se poate manifesta lent şi peste 5-10 ani şi mai mult.  Manifestările neurologice tardive au fost studiate în RM  în premieră de către profesorul Dl Mihai Gavriliuc cu recomandările de rigoare.

Primele simptome ale encefalitei virotice,transmise de la căpuşe: apare febra, cefalee, slăbiciuni generale, uneori vomă, vărsături. În caz de muşcătură a căpuşei, inclusiv şi a celei transmiţătoare de Borelioză simptomele locale specifice,  ce se manifestă după ce insecta cade sânt: hiperemia în locul muşcăturii  în mărime de circa 5 centimetri,(la copii – mai mică), se observă o pată rotundă, roşie, palidă în centru, care creşte treptat, se formează cercuri concentrice.

Apare senzaţia de arsură locală, prurită.În aşa cazuri este necesară consultaţia de urgenţă a m/f şi a medicului infecţionist. Sunt cazuri de complicaţii severe a encefalitelor, cauzate de viruşi, transmişi de căpuşe, ba şi decese, fapt ce ne impune în primul rând să cunoaştem pericolul, iar noi, lucrătorii medicali să ducem lucru de iluminare sanitară în rândul populaţiei.

În al doilea rând ştiinţa medicală a examinat acest fenomen, au fost elaborate vaccine şi seruri specifice, în unele ţări se vaccinează grupele de risc: pădurarii, tăietorii de lemne, ciobanii, vânătorii , geologii, etc.

La noi-nu, se vaccinează doar la adresare, ca regulă – după înţepătură a căpuşelor. Menţionăm, că dacă controlul de laborator a parazitului, transmis către serviciul sănătate publică de pătimit, sau de IMS de orice nivel  demonstrează prezenţa unui anumit virus, se recomandă nu vaccinarea, dar seroprofilaxia, cu administrarea imunoglobulinei specifice, care conţine anticorpi deja formaţi contra acestei infecţii periculoase.

Vaccinarea persoanei muşcate se poate  efectua doar în primele 72 – 96 ore, care nu exclude şi  necesitatea efectuării seroprofilaxiei de urgenţă.

Anticorpii antivirali proprii de tipul IgM, primari, în sânge încep să se formeze doar de la ziua  a 3 – a 4  de la debut, pe când contra  Boreliozei – doar de la sfârşitul săptămînei a II.

Anticorpii antivirali proprii de tipul IgG,  în sânge încep să se formeze mai târziu, din ce motive se recomandă pe parcurs de efectuat controlul  repetat imunologic,  supravegherea medicului infecţionist şi a m/f.

         Măsuri profilactice de evitare a înţepăturilor de căpuşe:

1. Când plecăm la un picnic, excursie în pădure, lucrări în câmp, pe malul unui iaz, la strâns ciuperci, ş.a. se recomandă să îmbrăcăm haine de culoare deschisă, pe suprafaţa cărora e mai uşor de observat invazia insectelor, de purtat ciorapi înalţi , de legat  gulerul şi jos – pantalonii.
2. Circulă în rândul populaţiei păreri greşite, că căpuşele pot sări asupra jertfei. Nu, ele nu se por ridica mai sus de 1,2-1,5 m. de la pământ, trăiesc pe tufari, iarbă dea lungul cărărilor, drumurilor, pe unde se deplasează oamenii, animalele, mai frecvent în poienele din pădure, părculeţe,  parcuri,cimitire. Altă versiune incorectă circulă, că căpuşele nu atacă persoanele în stare de ebrietate, nu este aşa, mai frecvent această persoană nu va simţi înţepătura căpuşei la timp, ci doar peste câteva ore, zile, fapt foarte periculos pentru pătimit.
3. Pe parcursul activităţilor colective, menţionate mai sus (picnic, lucrări agricole, forestiere, etc.), sau individuale, insistăm să   efectuaţi controlul vizual reciproc a hainelor participanţilor, sau autocontrolul fiecare 15- 20 min., se atrage atenţia mai ales la locurile de pe îmbrăcăminte cu cute, după guler, curea, unde se pot ascunde căpuşele.
4.  Ajungînd acasă – verificaţi minuţios hainele, lengeria de corp la prezenţa căpuşelor, iar în faţa oglinzii – examinaţi atent pielea, dacă nu sunt semne de înţepături, mai ales în locurile, unde pielea este mai gingaşă: abdomen, gât, după urechi, sub genunchi, braţ,… Spălaţi hainele, cu care aţi fost în câmp. Faceţi un duş.          

                       Măsuri necesare în caz de înţepătură:

Dacă aţi simţit înţepătura, trebuie să înlăturăm căpuşa. Nu încercaţi să o faceţi singur, distrugerea corpului insectei conduce la revărsarea conţinutului stomacal, a  altor organe a ei sub piele, accelerează şi favorizează infectarea organismului uman sau a unui animal.  E dovedit de practică, că  Borelioza, sau boala Lime este transmisă de la căpuşe omului în 20-30% cazuri de înţepături a căpuşei, purtătoare a acestui virus,  fapt foarte îngrijorător şi periculos.

Extracţia insectei se recomandă şi este necesar de realizat în cadrul unui punct traumatologic la un medic specialist, sunt dispozitive  cu destinaţie specială – şurubelniţă extractoare,  sau lasso special manual.

Nu se poate de extras căpuşa cu mâna neprotejată, cu sugrumarea insectei, cu sucirea ei, capul şi cleştii  ei pot rămâne în rană, creşte riscul infectării rânei. Nu se poate de aplicat local uleiuri, spirt, benzină, distrugerea corpului insectei conduce la revărsarea conţinutului stomacal, a altor organe a ei sub piele, accelerează şi favorizează infectarea organismului, după cum am menţionat mai sus.

Uleiurile astupă tubul respirator a insectei, fapt ce conduce la moartea ei, cu distrugere ulterioară şi pătrunderea conţinutului sub piele şi în sânge.

Nu aruncaţi insecta extrasă, păstraţi-o în un vas ermetic, fără conservant şi trimiteţi-o la laborator, aceasta este siguranţa sănătăţii şi chiar a vieţii dvs!

Dacă insecta a căzut singură, după saturaţia cu sângele victimei, nu o găsim, sau nu este posibilitate de trimis căpuşa la laborator din diverse cauze, se aplică tratament profilactic nediferenţiat cu antibiotice, după o schemă stabilită, timp de 5-7 zile sub supravegherea medicului infecţionist şi m/f.

Nu se exclude în continuare tratament specific, seroprofilaxia, cu imunoglobulină specifică, care conţine anticorpi deja formaţi contra acestei infecţii periculoase,  sau vaccinarea, după cum a fost expus mai sus.

Pe locul înţepăturii  putem administra creme analgetice, antinflamatorii.  Ca metodă de a îndepărta căpuşele de la locul aflării, de la organismul uman  multe persoane competente utilizează repellenţi ce se aplică pe haine, cu mare atenţie – pe părţile deschise a corpului.

Vicedirector medical, d.ş.m.       Nicolae Frunză.

                                                                                              Sursele: Monitor Expres, România, 2017, AIF Nr. 18-19 2019.