Blog

„A cere ajutor este un semn de înţelepciune, nu de slăbiciune.” Liz Babbs

Se estimează ca 17 milioane oameni de pe glob decedează anual din cauza BCV.
– La fiecare doua secunde survine un deces ca rezultat al BCV, un atac de cord la fiecare cinci secunde si un atac cerebral la fiecare şase secunde.
– Din cele 10 milioane de oameni, care supravieţuiesc anual unui accident vascular cerebral, peste 5 milioane ramân cu dizabilităti permanente, devenind o povară pentru familii şi comunităţi.
– Se estimează că numărul total de decese cauzate de BCV  să ajungă la aproximativ 25 milioane oameni până în 2020.

Bolile cardiovasculare reprezintă o cauză majoră de dizabilitate şi de scădere a calităţii vieţii.

Cauzele bolilor cardiovasculare sunt multiple şi complexe:

– Deoarece inima şi creierul nu sunt irigate corespunzător, aceste limitări ale fluxului sanguin, asociate aterosclerozei, pot cauza probleme cardiovasculare, precum angina pectorală (стенокардия, грудная жаба).
– Dilatate, arterele se pot rupe, dezvoltînd cheaguri de sânge, ce pot bloca complet vasele, cauzînd atacuri de cord (infarct miocardic) şi accidente cerebrale.

FACTORII DE RISC IN  BOLILE CARDIOVASCULARE

Există un număr de factori de risc bine definiţi, ce pot fi împarţiţi în două categorii principale: modificabili (cei care pot fi influenţaţi) şi nemodificabili (aceia care nu pot fi influenţaţi sau trataţi). Principalii factori de risc modificabili sunt responsabili de aproximativ 80% dintre cardiopatiile ischemice şi afecţiunile cerebrovasculare.

O persoană care are un singur factor de risc modificat mult, se consideră ca are un risc cardiovascular mai mic decît cel, care are mai mulţi factori de risc moderat modificaţi;

Exemplu: un barbat de 45 ani, nefumător, nehipertensiv, care are doar colesterolul plasmatic crescut (280mg/dl), are un risc cardiovascular mai mic, decit un barbat de aceeasi vîrsta, fumator (10 tigari/zi, 20 ani), glicemie=110mg/dl, colesterol total 240mg/dl.

La anumite subgrupuri de pacienţi riscul cardiovascular poate fi estimat eronat, chiar pe baza scorurilor de risc; de exemplu la pacienţii tineri este frecvent supraestimat, iar pacienţii cu diabet zaharat si cei cu dislipidemie familială sunt automat purtătorii unui risc crescut.

Factori de risc ce pot fi influenţaţi:
– Hipertensiunea arterială.
– Dislipidemia (niveluri anormale a diferitor fracţii ale colesterolului, trigliceridelor).
– Diabetul/perturbări ale toleranţei la glucoză.
– Fumatul.
– Obezitatea (IMC mai mare de 30).
– Lipsa activitaţii fizice (sedentarism).
– Microalbuminuria sau RFG <60 mL/min (boală a rinichiului diabetic).

Alţi factori de risc: fibrinogenul, proteina C reactivă, homocisteina, stresul, depresia, alcoolul consumat în exces, consumul de droguri.

Factori de risc nemodificabili:
– Vârsta (>55 ani pentru bărbaţi, >65 ani pentru femei)

– sex;
– boli cardiovasculare la rude de gradul I (parinţi, fraţi, surori) la vîrste tinere, sub 55 ani la barbaţi, sub 65 ani la femei;

– boli cardiovasculare sau boala valvulară în antecedentele personale.

Factori de protectie:

– HDL – colesterol.

– Activitatea fizică.

– Estrogenii.

– Alcool în cantitate moderată.

Etape de diagnostic:

– evaluarea riscului;

– stabilirea obiectivelor;

– stabilirea mijloacelor si metodelor prin care se ating obiectivele propuse.

Proceduri diagnostice

– consult cardiologic,

– electrocardiografie,

– ecocardiografie,

– testul cu efort fizic dozat (treadmill, cicloergometrul),

– probe biologice,

– ecografie vasculară.

TRATAREA BOLILOR CARDIOVASCULARE:

– schimbarea stilului de viaţă (prevenţie primară, secundară),

– terapie medicamentoasă adecvată fiecarui factor de risc în parte,

– intervenţiile farmacologice pot contribui în tratarea aproape a tuturor tipurilor de BCV, inclusiv hipertensiune, hipercolesterolemiei, a diabetului şi perturbărilor toleranţei la glucoză.

Diferitele clase de medicamente existente pentru tratarea tipurilor de BCV cuprind:
– Anti-hipertensive
– Anti-agregante plachetare
– Anticoagulante orale
– Statine (medicamente pentru reducerea lipidelor)
– Inhibitori de absorbtie a colesterolului
etc
– În urma unui atac de cord sau a unui accident vascular cerebral, riscul producerii unui nou atac/accident poate fi considerabil redus, prin administrare medicamentoasa.

În concluzie

• Alegeţi un stil de viaţă sănătos: alimentaţie săracă în grăsimi şi bogată în fibre vegetale.
• Consumaţi sare, cafea, alcool cu moderaţie (cât mai puţin sau ocazional)!
• Slăbiţi – dacă este cazul!
• Începeţi un program regulat de activităţi fizice (cel puţin mers pe jos)!
• Nu fumaţi!
• Evaluaţi-vă periodic riscul cardiovascular prin vizite lunare.
• Controlaţi-vă tensiunea arterială şi colesterolul până la atingerea următoarelor valori ţintă:

TA sub 140/90 mmHg în general şi sub 130/80 mmHg la anumite categorii (ex. diabetici)

Colesterol total sub < 5 mmol/l ( 190 mg/dl) în general şi sub <4,5 mmol/l (175 mg/dl) la anumite categorii

LDL colesterol sub < 3 mmol/l ( 115 mg/dl) în general şi sub < 2,5 mmol/l (100 mg/dl) la anumite categorii

Există variaţii destul de mari în ceea ce privesc valorile normale de la un laborator la altul. Interpretarea rezultatelor se face de către medic.

• Controlaţi-vă periodic glicemia: aceasta trebuie să fie sub 110 mg/dl!
• Urmaţi cu stricteţe tratamentul prescris de medicul dumneavoastră şi informaţi-l în legătură cu efectele acestuia!

Alegerile greşite duc la efecte nedorite. Liz Babbs

Nu este de ajuns să stim; trebuie sa aplicam. Nu este de ajuns sa vrem; trebuie sa facem. Johann von Goethe