Cafeina : două fețe ale aceleiași monede

    Relația dintre cafeină și cefalee (durerea de cap) e una complexă. Cafeina e considerată ca factor de declanșare (trigger) a multor tipuri de cefalei, incluzând migrena și cefaleea de tensiune, totuși este efectivă ca terapie adjuvantă la folosirea analgezicelor, cum ar fi acetaminophenul și medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (AINS).

Trei factori trebuie luați în considerare în ceea ce privește influența cafeinei în cefalee:

  1. E o substanță alcaloidă, care există în cafea și ceai, frecvent folosită în băuturi fierbinți și reci (incluzând băuturi carbogazoase non-cola) și întâlnită în cacao, folosită la fabricarea ciocolatei.
  2. Este cunoscută în declanșarea cefaleei, în particular a migrenei.
  3. Este, de asemenea, efectivă când se utilizează adecvat pentru a reduce durerea din cefalee.           

Mecanismele cafeinei

Ca și una dintre blocatorii nonselectivi ai receptorilor adenozinici, cafeina joacă multiple roluri în medierea durerii centrale și periferice. Cafeina e un antagonist competitiv al neurotransmițătorului adenozin pe receptorii adenozinici, care interacționează cu multiple enzime, incluzând acetilcolinesteraza, monoaminoxidaza, fosfodiesteraza. Astfel, cafeina este responsabilă pentru vasoconstricție directă a vaselor de sânge în creier.  Scăderea bruscă de cafeină poate provoca vasodilatare (rebound), producând o cefalee (rebound), care  se diminuează gradat timp de 2 săptămâni.

S-a estimat că 11% din populația globului are migrenă, în timp ce 40% suferă de cefalee de tensiune. Medicamentele sunt pe larg folosite de 57% din persoanele cu migrenă și de mai mult de 80% din acei cu cefalee de tensiune, pentru a trata durerea.

Cafeina are inițial efecte stimulente asupra tensiunii arteriale, ritmului cardiac, diurezei, nivelului de adrenalină și noradrenalină, activitatea reninei și somnului, care apare în primele câteva zile de folosire și în general slăbește pe măsură ce toleranța se dezvoltă. Folosirea în exces a cafeinei poate crea o dependență fizică, în particular când e folosită cronic și în combinații cu mâncare, băuturi și alte produse ce conțin cafeină. Sindromul de sevraj a cafeinei după întrerupere bruscă, poate duce la cefalee (rebound), greață, vomă și scăderea capacitățiilor cognitive, în aproape jumătate dintre persoanele  ce folosesc cafeina permanent.

Cafeina pentru tratamentul cefaleei de tensiune

O analiză globală făcută în 2014 de către Deiner* în 4 studii randomizate a constatat că  în 6861 episoade de cefalee tensională, incluzând 2215 cazuri de episoade severe de cefalee, cafeina adăugată la aspirină sau acetaminophen a fost efectivă, bine tolerată și a avut un rezultat semnificativ mai bun ca acetaminophenul separat. La doza de 100 mg sau mai mult, cafeina are un beneficiu însemnat.

Rolul cafeinei în migrenă

Lipton* și colegii săi pentru prima dată au stabilit eficacitatea acetaminophenului, aspirinei și cafeinei la doza de 130 mg, la 1220 pacienți în 3 studii randomizate, dublu-orb, placebo controlate. Rezultatele acestor studii au arătat ca la 21% din participanți durerea a trecut după 2 ore de la administrare, comparativ cu 7% din participanți care au primit palcebo și 59% au avut o reducere a durerii de la severă sau moderată până la ușoară sau lipsa ei.

Cafeina e considerată un factor declanșator (trigger) pentru migrenă și consumul permanent de cafeină în doze mari sugerează că ar fi un factor în migrena cronică, cu toate că aceasta nu e încă suficient dovedită. 

Așadar, folosirea cafeinei ca tratament adjuvant poate duce la îmbunătățirea sau ușurarea durerii la pacienți cu migrenă sau cefalee de tensiune. Cu toate acestea, trebuie acordată o atenție deosebită pentru a preveni utilizarea în exces și dependența.

Medic neurolog- Pîrțac Ludmila

Tel.mob. (+373) 69962942

CSF "GALAXIA", Str. Alexandru cel Bun 54,  Blocul 1, etajul 2, Biroul 21.

Informaţii utile

Sunteţi mulţumit de calitatea serviciilor noastre

  • Da,super
  • Satisfăcător
  • Insuficient