Investigaţii prin rezonanţă magneto-nucleară

Imagistica prin rezonanta magnetica este o metoda relativ noua de diagnostic ce utilizeaza campul magnetic pentru a diagnostica o multitudine de boli (multe dintre ele nediagnosticabile prin alte metode imagistice – radiografii, ecografii si chiar tomografii in unele cazuri), folosindu-se de modul in care este alcatuit corpul uman si anume, 90% apa, si de felul in care ionii de hidrogen raspund la stimularea in camp magnetic.

Aceste date sunt interpretate apoi de un computer folosind o matrice speciala, obtinand imaginile recognoscibile ale corpului uman sub forma unor felii de diferite grosimi in trei planuri (axial, coronal si sagital cu posibilitatea ulterioara a reconstructiei imaginii diferitelor organe).
Uneori este necesara injectarea de substanta de contrast intra-venos pentru a vizualiza sistemul vascular sau pentru a putea caracteriza leziunile din punct de vedere al vascularizatiei. Totodata se poate face o raportare fata de organe sau tesuturi vecine, acestea oferind informatii preoperatorii foarte utile.

Examenul RMN se face pentru fiecare segment in parte folosind „antene” ce concentreaza campul magnetic pe zona de examiare – exemplu: RMN coloana vertebrala (cervicala, toracala si lombara), RMN cerebral, RMN genunchi si desigur pot exista si combinatii, mai ales intre regiuni alaturate ale corpului uman. Indicatiile pentru RMN tin, in special, de patologia neurologica si neurochirurgicala, ortopedica, oftalmologica dar si ginecologica, gastroenterologica, endocrinologica si oncologica. Important pentru medicul imagist este sa aiba o suspiciune de diagnostic – pentru ca altfel, examinarea devine foarte lunga, fiind necesare multe secvente pentru a „cauta” in diferite patologii.